Rasismul și discriminarea, pedepsite prin lege, în România: cât de mari sunt amenzile

Legislația din România este destul de retrogradă, când vine vorba de drepturile minorităților sexuale, dar se pare că se fac totuși progrese în ceea ce privește discriminarea la locul de muncă.

În urmă cu câteva zile, președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege a cărui scop este interzicerea discriminării la birou și a concedierii salariaților pe criterii de rasă, religie, principii culturale și nu numai. Cei care încalcă prevederile noii legi riscă amenzi între 1000 și 20.000 lei, conform celor de la Agerpres..

Conform prevederilor documentului promulgat de Iohannis, „orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este interzisă”.

Ca referință, definiția discriminării din noua lege este cât se poate de clară și nu lasă loc de interpretări. Constituie discriminare directă orice act sau faptă de deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre aceste criterii, care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.

Pentru că uneori poate fi fi vorba și de discriminare indirectă, legea detaliază și acest concept care s-ar putea să fie abstract pentru o mare parte a populației din România. Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acţiune, criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea unei persoane faţă de o altă persoană în baza unuia dintre aceste criterii, în afară de cazul în care acea prevedere, acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporţionale, adecvate şi necesare.

„Hărţuirea constă în orice tip de comportament care are la bază unul dintre aceste criterii care are ca scop sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator”, se mai menționează în legea promulgată.

În final, este interzisă concedierea salariaţilor pe criterii de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată. Orice încălcare a prevederilor legii se sancționează cu amendă între 1000 și 20.000 lei.